
25 iunie 1994. ”Foxboro” Stadium, Boston, Mondialul de Fotbal din SUA, grupa D. Final de meci. Argentina a învins Nigeria, cu 2-1. Hispanicii încă se mai bucură când o femeie traversează, în fugă, terenul. Are o cruce, verde, mare, pe spate, pe care scrie ”Medical”. Merge glonț către Diego Armando Maradona. ”Bună ziua, numele meu este Sue Carpenter, sunt asistent medical. Am rugămintea de a mă însoți spre camera unde va avea loc controlul antidoping. Dumneavostră ați fost ales!”
Atât spune. Maradona nu înțelege prea multe, e vacarm, în tribune se cântă. Cu stânga lui apucă dreapta femeii, așa ies de pe gazon, cu zâmbete, ca doi vechi buni prieteni. Pe drumul spre locul indicat discută despre meci, trupa sa are două victorii din două, după succesele cu Grecia și cu Nigeria. De unde să știe că e începutul sfârșitului?
După partida cu Nigeria, Maradona și Sue Carpenter ies de pe teren ținându-se de mână, una dintre cele mai tari imagini de la CM 1994. Diego e oboist, dar vesel. Nu bănuiește că va urma dezastrul
Efedrina, bat-o vina!
Robert Peidro este cel de-al doilea medic al trupei din patria tangoului. Cardiolog la bază, a lucrat ani buni la Independiente, înainte de a ajunge alături de Diego, de Batistuta, de Claudio Caniggia, de ”Cholo” Simeone. A fost desemnat să meargă la control. ”Procedura era simplă”, își aduce aminte.
”Vestiarul era în altă parte decât camera de control. Așa că cineva trebuia să ajungă să-l ia pe jucător direct de pe gazon, nu avea voie să mai treacă pe la cabine. Sue Carpenter, cadru medical, a fost desemnată să facă asta!” Existau mai multe bile într-un bol. Nu se mai știne cine a extras-o pe cea pe care scria ”10”. Numărul lui Diego Armando Maradona…
”Butoiașul atomic” era liniștit. După Napoli, ajunsese la Sevillla, un an. Se găsea, însă, departe de casă. Voia să prindă turneul final din SUA, așa că se angajase, cu simbrie, la Newell’s Old Boys. Se antrena câte patru-cinci ore pe zi, avea doctor perosnal, trăsese cu el, în SUA, o bandă de alergat, chiar în camera de hotel. Dăduse proba pentru control, gata, asta era tot, la 34 de ani revenise pe firmament…
La partida cu România, Diego a luat loc în tribune, fiind suspendat. Cariera lui la echipa națională se încheiase…
Julio Grondona, președintele Federației Argentiniene de Fotbal, l-a sunat primul. “E groasă”, a auzit Peidro în galenă. “Groasă rău. L-au găsit pozitiv pe Diego. Te va suna Blatter”. Elvețianul și argentinianul nu aveau să se audă, dar Ernesto Ugalde, primul medic al naționalei, confirma verdictul. “S-au găsit resturi de efedrină în probe!” Efedrină? De unde?
Diego Armando Maradona adusese cu el un nutriționist, pe Daniel Cerrini, “personal trainer”, cum îl alinta. În Argentina, acesta îi prepara un cocktail nutrițional starului, format din mai multe pastile. Pe pământ yankeu, Cerrini a modificat puțin, după capul său. N-a anunțat pe nimeni. Definiția din dicționar era “alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, ai cărui derivați se folosesc mai ales ca stimulent nervos în tratamentul bolilor căilor resporatorii”. Dar asta contra mai puțin. Efedrina se găsea pe lista substanțelor interzise.
N-au avut curaj să-l anunțe pe Dieguito. Când a aflat, a ieșit în fața microfoanelor: “Asta e ceea ce mă doar cel mai tare, că mi-au tăiat picioarele. Mi-au dat în cap fix în momentul în care credeam că pot reapărea!”
Ceea ce a urmat, se cunoaște. Avea să fie suspendat 15 luni, nu evolua contra României, în acel mirific 3-2. Peidro l-a acompaniat pe drumul către casă. “Plângea non stop. Se simțea rău, foarte rău. Se închidea în baie și stătea acolo ore în șir”.
Maradona avea să revină, la Boca, pentru vreo 30 de meciuri, între 1995 și 1997, dar noi, cei care copilăriserăm cu el, știam că atunci, în vara lui 1994, lui Diego i se tăiaseră picioarele…

