Paulo Futre a fost cu trei pași înaintea generației sale. La 15 ani era al doilea căpitan al naționalei Under-18 ca număr de selecții. La 21 luase, deja, ”Balonul de Argint”. ”Gullit era un fenomen în acel an, dar am fost mai bun decât el. Au făcut mânării la votare”, spune despre trofeul din 1987, când a cucerit Cupa Campionilor Europeni după acel meci de provestit pruncilor, contra lui Bayern. Pe ”Prater”, friții conduceau la pauză cu 1-0.

Artur Jorge, antrenorul cu o mustața cât Universul, le-a vorbit la pauză. ”Băieți, ăsta nu e un vis, este realitatea și mai aveți 45 de minute pentru a intra în istorie”. Au învins cu 2-1 – Doamne, ce gol a dat Madjer…

Imediat după finala câștigată la Mozart acasă, vulturii s-au năpustit asupra sa. Real Madrid, FC Barcelona, Juventus. ”Mi-au făcut un test psihologic, asta nu mi-a plăcut deloc!” ”Ce ți-au făcut?”

”M-au întrebat toate idioțeniile din lume: cât timp rezist fără să-mi văd mama, dacă sunt trist când plec mai mult timp de acasă, ce face logodnica mea”… Niciun fotbalist portughez nu triumfase la un nivel înalt, așa că era luat la puricat.

Paulo Futre la Cupa Mondiala, in tricoul Portugaliei (1986)

A semnat cu Inter. Doar doi străini. El și Scifo, prietenul Stelei. Era la hotel, la Milano, se pregătea de somnică. ”Tată, jos, la Recepție, e un băiat de la Atletico Madrid sau cam așa ceva. Nu-i președintele, n-ai ce discuta cu el, dar, din diplomație, treci trei minute pe acolo și spune-i să umble sănătos pe a sa cărare”, i-a zis Pinto da Costa, barosanul de la Porto.

Jesus Gil y Gil, căci el era, nu-l știa pe Paulo, dar fotbalistul avea niște șlapi pe care scria ”Futre”. ”A, tu ești băiatul!” Avea consemn de la da Costa să-l gonească pe grăsan. Să-i spună mereu dublu: la salariu, la banii pentru club. ”A fost cea mai rapidă negociere din viața mea. Mi-a dat tot. În 10 minute ne-am înțeles, peste o oră zburam la Madrid!”.

Jesus Gil candida la președinție. ”Mi-am zis că dacă pierde, la revedere promisiuni. Așa că l-am întrebat de <<Porsche>>-le meu. Am ajuns la aeroport, am mers direct la distribuitor. Omul nu avea decât pe culoarea galbenă. L-am luat, ce era să fac?”

L-a prezentat într-o discotecă, în ”Jácara”, pe tipul cu frizură de rocker. Jesus a devenit șeful grupării. Fotbalistul a debutat la noua echipă pe 30 august 1987. S-a speriat olecuță. În Portugalia nu erau ”ultras”. Aici îi avea pe cei de la ”Frente Atletico”… ”Madre mia, dacă greșesc, ăștia mă omoară”, și-a zis.

Atletico de atunci nu era Atletico de azi. Don Jesus Gil y Gil nu avea răbdare, dar îl iubea mult. Paulo nu era luat cu logodnica sa. Biserica punea presiune pe eroul portughez. Președintele lui Atletico i-a construit o capelă în curtea sa, a chemat un popă. Degeaba! ”Finalmente, au uitat de mine”, rememorează fostul fotbalist.

41 de partide și șase goluri are Paulo Futre la naționala Portugaliei în perioada 1983 – 1995

Luis Aragones, antrenorul, l-a avut, și el, la inimă. Dar accidentările nu i-au dat pace. Futre poseda frică de Gorriaran, fundașul de la Oviedo. ”Într-o dimineță, la 9 fix, tehnicianul a venit la mine în cameră, a săltat jaluzeaua și m-a pus să-l privesc în ochi. Pe noptieră odihnea un ziar cu… Gorriaran pe prima pagină. Nu pot repoduce ce mi-a spus atunci, pentru că poate cei mici citesc și ei acest material. Cert e că am ieșit din vestiar precum o motoretă și bietul apărător a plătit pentru toate oalele sparte până atunci”…

Finala Cupei Spaniei s-a jucat, în 1992, pe ”Bernabeu”. Atletico – Real Madrid. 2-0 cu Futre gol în minutul 29. Trupă grea: Juanma Lopez, Donato, Solozabal, Vizcaino, Schuster, Manolo… 22 iunie 1992. ”Cea mai frumoasă zi din viața mea?” Peste finala cu Bayern? ”Peste!”

Peste șapte luni l-au vândut. Gil y Gil uita să plătească. Dacă imobiliarele nu mergeau, nu intra nici mălaiul. După 250 de zile de neplată, a trecut la Benfica Lisabona. N-a vrut să plece, dar i-au spus că el este soluția pentru a salva clubul. A acceptat…

Futre la Atletico, primul jucător portughez devenit superstar în Primera

A pornit un dans al echipelor. A ajuns la Olympique Marseille. Campioana Euuropei. Peste 15 zile, retrogradarea, după ce potlogarul de Bernard Tapie rezolvase meciul cu Valenciennes altfel decât pe gazonete. L-au chemat în bioruri. ”Situația e nasoală, îți poți căuta echipă”, a auzit.

Real Madrid a bătut prima la ușă. Dar băiatul semnase o clauză că nu merge nici pe ”Bernabeu”, nici la FC Barcelona în momentul plecării de pe ”Vicente Calderon”. Oriunde în lume, dar nu la trupele astea două! Finlmente, Gil y Gil și don Ramon Mendoza s-au înțeles. Bun, și de ce nu a ajuns Paulo la ”albi?”

213 de meciuri și 51 de goluri, parcursul său la Atletico Madrid

”Negocierile erau aproape gata, băieții de la Real veniseră la mine, în Franța, aveau stilourile scoase din teacă, trebuia doar să semnăm!” ”Și?” ”Și mi-a venit să mă duc la toaletă! Au intrat cu mine Paulinho și Fabio, fiii mei, de patru și de trei ani. Se uitau la mine. M-am oprit! Am lăsat orgoliul deoparte!

M-am gândit la ei, la fanii lui Atleti. Atunci, în timp ce făceam pipi, mi-am spus că trebuie să-i refuz pe cei de la Real Madrid! Cum să trăiască cei mici la Madrid dacă eu am trădat? Cum să fac asta unor suporteri care mă considerau Dumnezeu? Ce era cu capul meu? M-am întors în sufragerie, le-am spus că-mi pare rău pentru drumul bătut, dar că eu nu semnez! Cea mai bună decizie din viața mea!”

Futre s-a întors la Atletico prin 1997. Era tras la costum, la cravată, când regretatul Radomir Antic s-a dus la el. Odihnea pe banca de rezerve, la umbriță. Avea nevoie de un jucător, pentru 11 la 11.

Paulo fuma precum un șarpe, avea genunchiul paradit, se retrăsese de vreo cinci luni și nu alergase mai mult de 10 metri în acest timp. După 10 partide, gata, Jesus Gil y Gil se gândea la un contract serios, medicii îi reparaseră piciorul… Dar n-a putut mai mult…

Sporting Lisabona, FC Porto, Atletico Madrid (de două ori), Benfica Lisabona, Olympique Marseille, Reggiana, AC Milan, West Ham United și Yokohama Flügels

Echipele lui Paulo Futre

Prin 2000, Atletico a picat în Segunda. L-au sunat să vină ca pompier. Adică să stingă focul. I-a spus președintelui că are două condiții: să nu mai intre în vestiar și să nu mai vorbească cu presa. Cinci sau șase luni așa a făcut. Pentru că treaba mergea bine, l-au lăsat să dialogheze cu jucătorii. Eibar le-a dat cinci. Niciodată nu i-a mai călcat piciorul în spațiul acela sacru.

Paulo Futre a scos trupa din Infern. Din nou în Primera. A plecat în 2003, satisfăcut. Ultima întrebare: ”Îți pare rău că în acea vară de 1987 ai semnat cu Atletico, o echipă ce nu lupta pentru nimic, tu, un deținător de Cupa Campionilor Europeni?”

”Niciodată! Aș face asta de 1.000 de ori! Să câștigi bani e mișto, dar nu cel mai important!”

Sursa: ”El Mundo”

La Unibet poti urmari in direct toate meciurile sezonului si gasesti o oferta completa privind pariurile pe fotbal din Spania. Fie ca doresti sa mizezi antepost, pe castigatoarea trofeului sau pe golgheter, fie ca vrei sa iti plasezi selectiile inainte ca meciul sa inceapa, sau dimpotriva, doresti sa te bucuri de actiune live, sau chiar sa cunosti soarta selectiilor tale, in maximum 60 de secunde, gratie sectiunii Action Betting, la agentia noastra gasesti cele mai bune optiuni, inclusiv inovativa functie care iti permite sa combini tipuri de pariuri multiple intre mai multe eveniment