Iubite cititorule,

Îngăduie a-ți prezenta, pentru început, trei fapte. La o primă lecturare, n-au legătură între ele, dar, rogu-te, nu te pripi!! Le vom ”lega” pe parcurs…

Așadar, prima povestioară, în care se istorisește cum la 12 februarie 1878, cetatea Vidinului, cea asediată de români în Marele Război de Independență plecat la drum în 1877, cât și fortăreața Belgadjikului, capitulează. Izzet-pașa, comandantul Vidinului, predă garnizoana generalului Gheorghe Manu, retrâgându-se. Duminică, pe la 3 și jumătate, așadar, armata română, biruitoare, intră în ultima cetate de pe Dunăre ce mai era ocupată de turci. Reținem primul nume: GHEORGHE MANU.

A doua istorioară, în care de povestește, pe scurt, despre boierul Costache ”Costăchel” Cornescu, născut pre la 1820. Director al Teatrului Național din București, om de sport, își face studiile la Paris. Aici asistă, pe viu, la cursa Paris-Belfort, o alergătură rămasă în istoria Orașului-Luminii. Vine cu istă idee, de maraton sau cum s-o numi el, pe care vrea s-o pună în practică la București. Să reținem, așdar, al doilea nume: COSTACHE C. CORNESCU.

A treia, și ultima poveste, îl are în prim plan, pe Ilie Gheorghe. Eroul nostru e trompet maior adjutant în prestigiosul Batalion ”2 Vânători”, cel care asigură garda regală, zămislit chiar de Regina Elisabeta a României, soața Regelui Carol. E omul care termină primul cursa București – Pitești și retur, 222 de kilometri, întâiul maraton de pe pământ românesc. Ai notat? ILIE GHEORGHE.

Perfect!

Acum să ”lipim” povestioarele.

”Costăchel” se știe cu Alexandru Davilla. Da, autorul lui ”Vlaicu Vodă” e, în 1896, directorul publicațiunii ”Revista sportivă”. Cei doi trag sfiori, cerșesc bani, doboară uși închise și reușesc să zămislească, pe 12 mai 1896, chiar în Duminica Floriilor, nebuneasca alergare de 222 de kilometri, cu 335 de suflete ce pleacă de la start, un număr incredibil pentru acele vremuri.

Alergătorii s-au adunat, dis de dimineață, în fața Teatrului Național, de pe Calea Victoriei. Acolo s-a făcut prezența, apoi, pentru start, s-a mers la șosea

Atletul din Otetelișu, Vâlcea

Ilie Gheorghe, este, dacă vreți, un fel de semi-profesionist. Adică nu are pregătire specifică, dar, dar fiind faptul că e soldat de carieră, e clar că dispune de o condițiune fizică bună. Posedă 32 de primăveri, tatăl unei fetițe. E de fel din Otetelișu, Vâlcea, și zice că nu aleargă pentru bani, ci ”pentru ambiția de vânător”. Termină primul acest ultra-maraton, în haine de dril, încălțat cu opinci. Vine pe șoseaua Filantropiei și doboară panglica când ceasul arată 1:46, după 41 de ore și patru minute de alergare. Nu dormise, doar se odihnise nițeluș, dar nu se atinsese de mâncare.

|ntr-o margine, generalul Gheorghe Manu, da, eroul de la Vidin, își freacă, bucuros, mâinile. Cunoștea forma lui Ilie Gheorghe, pariase că acesta va termina primul cursa. Posibil ca până atunci, în Regat, să se mai fi mizat, cel mai probabil la cursele hipice. Dar creatorul artileriei moderne românești este întâiul care a făcut-o într-un cadru organizat. Unii spun că ar fi câștigat 600 de lei, alții, 1.200. Cert este că Ilie Gheorghe s-a prezentat în fața generalului de 63 de ani, a luat poziția de drepți și a raportat…”îndeplinirea misiunii”.

Pariorul a donat toți banii celor care i-au adus câștigul!

Banii au ajuns pe loc la fruntașul Partidului Conservator. Miercuri, pe 15 mai, s-a mers, pentru sărbătoare, în grădina Clubului Regal. 400 de lei a fost marele premiu, așa că Ilie Gheorghe a primit un plic cu această sumă. Atunci, de pe scaunul său s-a ridicat Gheorgh Manu. Și-a dres glasul, a povestit că ”atletul” său nu l-a trădat, a povestit cum a pariat și cum a câștigat, apoi, în aplauze, a anunțat că donează întreaga sumă primilor 10 alergători care reușiseră a trece linia de sosire. Imediat, generalul Haralamb a făcut același lucru, spunând că întregește, și el, darul, urmat de Mihail G. Cantacuzino, fiul cel mare al ”Nababului”, viitorul primar al Bucureștilor. 

Trupele românești, în vara lui 1877, la sud de Dunăre. Generalul care a supus Vidinul a fost primul câștigător de pariuri de la noi

Chiar dacă babele și-au făcut cruce când i-au văzut pe concurenți alergând până la epuizare în colbul ulițelor, chiar dacă ”Românul” a vorbit despre o ”Asasinare sitematică”, chiar dacă titlurile au fost de genul ”Invazia leșinaților”, prima întrecere de acest gen de la noi, petrecută acum 125 de ani, a fost un real succes. Iar întâiul pariu ”oficial” câștigat, a fost donat învingătorilor, într-un total spirit de fair-play.

Surse: mnir.ro, ”Revista sportivă” (nr. 8 / 1896)

Credit foto: ”Revista sportivă” (nr. 8 / 1896), historia.ro

Unibet oferta o gama larga de pariuri sportive din zeci de sporturi. Poti consulta oferta noasra vasta ce numara inclusiv pariuri politice, pariuri pe showuri de televiziune si multe altele.