Sari la conținutul principal
3478045115

Germania SE VA CALIFICA LA EURO 2020. Nu exista motive prea mari de ingrijorare. Fosta campioana mondiala va juca Miercuri un amical de lux cu Argentina, la Dortmund, iar Duminica evolueaza in Estonia. Nu sunt meciuri foarte importante, insa un joc bun cu sudamericanii si o victorie linistitoare ar da incredere Manschaftului, in perspectiva a ceea ce va urma. 

Preliminariile au inceput sub auspicii bune, victorie cu 3-2 in Olanda, in etapa inaugurala. Reusita decisiva a venit in ultimul minut, cumva nesperat, daca tinem cont ca nemtii au irosit un avantaj de 2-0. A urmat apoi “demolarea” Estoniei, 8-0, un joc fara istoric, insa cu castig pe plan moral. Parea ca selectionata se indreapta catre directia coresponzatoare, dupa un Mondial dezolant.

Jocurile din urma cu o luna au fost insa un dus rece de care elevii lui Klopp cu siguranta nu aveau nevoie. Intai a fost infrangerea cu 2-4, acasa cu Olanda, intr-un meci de uitat, absolut mizerabil pe faza defensiva. Peste trei zile avea sa urmeze un succes cu 2-0 in Irlanda de Nord, insa scorul a fost unul relativ mincinos, daca judecam dupa fotbalul etalat de cele doua formatii. Low da impresia ca nu are inca o idee fixa privind ce viitor vrea sa traseze acestei nationale.

 

 

 

Inca de la preluarea nationalei, din urma cu 13 ani, Low a fost preocupat de reconstructia Manschaftului. La Mondialul din 2010, nemtii aveau sa fie eliminati de Spania in semifinale, paradoxal, una dintre cele mai puternice formatii din toate timpurile ale nemtilor.

O echipa care dadea un randament fantastic pe contra-atac, capabila de o tranzitie pozitiva extraordinara. Demonstratiile de forta cu Anglia si Argentina in optimi si sferturi au fost evoluti iincantatoare, automatismele conturate fiind o delectare de urmarit pentru orice microbist. La baza lor a stat o munca uriasa, intinsa pe nu mai putin de patru ani.

Selectionata lui Low i-a pus probleme Spaniei cum nimeni n-a mai facut-o la acel turneu final pe care aveau sa-l castige. Nici macar Elvetia, singura echipa care i-a invins la acel turneu, nu a reusit sa ii puna atat de mult in dificultate pe iberici. In ciuda unui sistem bazat pe un fotbal-fulger, Low a dat de inteles ca nu e multumit ca Germania sa evolueze astfel si a simtit nevoia sa schimbe.

A urmat turneul final european din 2012, o competitie la care a fost decis sa evolueze un fotbal bazat pe progresie, insa de indata ce a implementat aceasta noua tactica, defensiva a slabit semnificativ. Au rezultat cateva evolutii neconvingatoare, toate culminand cu eliminarea suferita in fata Italiei, in urma reusitei lui Mario Balotelli.

Low s-a vazut prins la mijloc intre conceptiile sale privind ce a functionat pentru nationala si ce a crezut el ca o va functiona. La Mondialul din 2014, dilema era clara. Nemtii au incercat sa practice un fotbal de posesie si exceptand meciul cu Portugalia, unde Pepe a fost eliminat devreme, au suferit din plin.

Ghana le-a pus mari probleme in faza grupelor si in mod normal trebuia sa-i invinga, Jordan Ayew si Asamoah Gyan irosind o sansa imensa, iar Algeria, in optimi, le-a dat mari batai de cap.

Joachim era ingrijorat dupa toate aceste partide. Celebra sa plimbare pe plaja de la Rio a fost insa un sfetnic bun. La revenire, el a decis sa revina la vechile tactici si la arma contra-atacului, unde aveau in Klose un jucator perfect pentru acest stil de joc. Aceasta schimbare a fost una inspirata, nemtii castigand cu 1-0 in sferturi, iar in semifinale avea sa urmeze istoricul succes, 7-1 impotriva gazdelor din Brazilia.

Scorul a fost, evident, unul mincinos, realitatea din teren fiind mult mai apropiata. Europenii au lovit la fiecare contra-atac, in timp ce brazilienii s-au hazardat inconstient, dupa ce scorul incepea deja sa capete proportii.

 

 

 

De la acel turneu final, nemtii nu si-au mai gasit echilibrut si deja au trecut sase ani. Au urmat perioade cu noi schimbari de ordin tactic, s-a incercat si reintinerirea echipei. La ultimul turneu final de CM, Low a schimbat macazul si dupa ce tinerii sai jucatori aveau sa castige Cupa Confederatiilor in 2017, el a schimbat macazul subit si a preferat sa mearga la Mondialul din Rusia cu vechea garda.

Rutinatii Thomas Muller, Mats Hummels si Jerome Boateng au fost chemati la lot, iar in locul lor au fost lasati acasa tineri care aveau o foame mult mai mare de glorie internationala.

Low i-a fost loial si lui Manuel Neuer, in ciuda vociferarilor si a nemultumirii vadite a lui ter Stegen. Marco Reus a declarat in presa ca il vrea pe Mats Hummels inapoi la nationala, insa Low pare de neinduplecat. Vorbim cumva de o dubla masura din partea selectionerului. Impotriva Olandei, tactica germanilor a fost una asemanatoarea cu cea din vechile timpuri.

Un joc de control si cautarea oportunitatilor de a-si impune ritmul. Reus, Timo Werner si Serge Gnabry au fost oamenii din avanposturi. In a doua repriza a meciului cu Olanda, tactica s-a schimbat si gazdele nu au mai fost atat de reactive, jocul fiind unul nereusit, condimentat cu multe erori individuale.

Revenind la perspectiva EURO 2020, care bate la usa, ne ducem cu gandul ca Germania nu are inca o identitate proprie si Low nu da impresia ca s-a hotarit ce abordare a jocului va avea cu acest grup de jucatori. Din fericire pentru ei, au resursele necesare si jucatori de valoare pentru a rezolva aceasta problema.